Televiziunea românească. M-am cam săturat de ea. Parcă nu mai trece o lună fără scandaluri de proporţii, dezastre naturale, babe omorîte şi apoi violate în direct la ştirile de la ora 5 de pe ProTv. Şi asta nu ar fi nici o problemă. Dar viteza cu care se desfăşoară evenimentele mă depăşeşte. La câte posturi de televiziune avem, cred că ar fi mai bine să ia fiecare câte un subiect pe rând, astfel încât să nu pierdem finalul unor episoade deosebit de interesante, în favoarea altora, la fel de interesante, al căror final nu-l vom afla din cauza altora, cel puţin la fel de interesante, al căror final... etc. Zilele astea i-au pus sechestru pe avere Ciobanului Luminii, monsieur le Gigi Becali. Habar n-am ce se mai întâmplă cu ăia care l-au împuşcat pe hoţ în cap cu puşca de vânătoare de hoţi prin vile de lux. Dar ştiu că Becali n-are voie să mai vândă nimic. Probabil că nu vom afla finalitatea episodului "Sechestrul Ciobanului Luminii" pentru că se va întâmpla ceva şi mai fabulos care-l va arunca pe cioban din lumina reflectoarelor direct înapoi în umbra stânii lui Dan Diaconescu. Direct.
La rândul său, safari-ul din Primăverii mi-a încurcat puţin planurile, şi acum nu mai ştiu sigur dacă-i sănătos sau nu să mănânc carne de pui. Fiindcă în final nu mai ştiu: este gripă aviară în România, sau era pestă porcină? Sau vaci nebune? Habar n-am, aşa că din motive de siguranţă voi mânca din Azorel, câinele de la bloc, pentru următoarea săptămână. Cu inundaţiile cum mai stăm? Nu ştiu dacă mai e apă ieşită din matcă pe undeva. Oricum, dacă mai e, oamenii din zonele respective trebuie că au branhii şi înotătoare caudale între timp. Ceea ce e cam nasol pentru ei, că vine iarna. Nu-i nimic, pot înota până în ţările calde. Asta dacă nu iau gripă aviară în Deltă, sau nu mor din motive neelucidate ca delfinii de pe malul mării în urmă cu câteva luni. Chiar, au aflat de ce au murit delfinii? Că şi ştirea aia a fost înlocuită urgent... Poate ar trebui să meargă primul ministru să investigheze. Acum mi-am amintit: mai e Tăriceanu prim ministru? Că de când vroia să-şi dea demisia nu l-am mai văzut.
Când mă uit la ştiri parcă mă uit la un film de suspans. Doar că a doua zi nu mai este continuarea primei părţi ci începe un film nou. E la fel de frustrant ca şi când mergi să te pişi la reclame, şi când te întorci filmul s-a terminat. Că veni vorba de reclame, sunt singurele lucruri de la televizor pe care le cunosc. Sunt tot timpul aceleaşi, se transmit de la cap la coadă, şi de suficiente ori ca să le poţi reţine.
Cât de informaţi suntem. Şi de fapt nu ştim nimic concret. Nu-i bai, ne dezvoltă imaginaţia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu